miercuri

E 1 martie. Și ce dacă?

Primăvară, mărțișoare. ghiocei. Nu vreau să fiu persoana aia nesuferită care la început de lună denunță mărțișoarele. Dar stai, acea persoană nu există. Sau cel puțin n-am dat eu de ea. Se pare că am presupus că pornirea mea împotriva mărțișoarelor e la un loc cu heităreala edgy caracteristică adolescenților și adulților care n-au trecut de adolescență din punct de vedere mental. Dar în momentul în care buricele degetelor mele au atins tastatura, mi s-a năzărit să mă întreb: „Dar oare chiar așa o fi?” De-a lungul timpului petrecut pe internet am remarcat o prezență semnificativă a articolelor de heităreală la adresa sărbătorilor majore creștine, a nunților, a zilelor de dragobete și Valentine's Day, dar de mărțișoare de-abia zăresc după două-trei căutări pe Google un articol în care autoarea se plânge de heităreala pe care eu nu o găsesc, la dracu'!

Dar tot n-am să vorbesc nasoale de mărțișoare. Nu mai e nimeni impresionat că ești antisistem și scrii pe un blog pe care nu-l citește nimeni că ești împotriva unei chestii tradiționale de pe urma căreia mai câștigă lumea un bănuț. Sunt alte lucruri care par atât de firești pentru toți, dar pe care eu pur și simplu nu pot să le înțeleg:


1. Strânsul mâinilor

Toată lumea o face. Când cunoști pe cineva pentru prima oară, îi strângi mâna. Apoi, dacă unul dintre voi e fată, n-o veți mai face niciodată. E de-a dreptul caraghios să vezi un tip cum intră într-o cameră și dă mâna rând pe rând cu ceilalți tipi, dar tipelor numa' le zice ceau. Dar dacă dai mâna cu o fată o faci curvă, zice un deștept. Ceea ce n-are niciun sens. Strânsul mâinii e o chestie tâmpită și misogină. Felicitări, rasa umană!


2. Situațiile în care ești obligat să dai un cadou

Aici trebuie să recunosc că s-ar putea să fi mințit când am zis că nu mă iau de mărțișoare. Pentru că nu e exclus ca ele să se încadreze în categoria asta. Deși nu poți să spui că e un cadou. E un lucru inutil și, dacă e să fim sinceri, nu-l vrea nimeni. E ca un inel de logodnă, sau dragostea adevărată. N-ai fi vrut așa ceva dacă n-ai fi fost dresat de societate. Dar intră la obligativitate. Și pe lângă 1 martie mai sunt multe alte situații de-a lungul anului în care, dacă te duci undeva, trebuie să iei cuiva un cadou. Zile de naștere, prima dată când mergi în vizită la cineva, sau când mergi în vizită la cineva care are copii. Este o lege nescrisă să nu te duci cu mâna goală, mai ales la zilele de naștere, dar uneori nu știi ce să iei sau dacă să iei ceva. Și când iei ceva ți-e teamă că ai luat un cadou cretin.

În general, dacă un adult vrea ceva o să-și cumpere de unul singur, sau o să ceară cuiva. E ok dacă cineva vrea să facă un cadou altei persoane, și se folosește de o ocazie oarecare ca pretext. Dar asta ține de relația dintre cei doi și de bugetul celui care oferă.


3. Datul florilor

Nu mă refer la florile în ghiveci, ci la buchete. Din nou dăm de o practică sexistă, cu toate că nu cunosc vreun bărbat care să se plângă că nu-i dă nimeni un buchet de flori cumpărate pe fugă, care oricum se vor ofili ziua următoare. Pentru că nici pe astea nu le-ar fi vrut nimeni dacă nu erau dresați de societate. Și unele femei au preferințe. Să le aduci din alea, dar nu din alealalte. Înțeleg că oamenii au gusturi, dar pula mea, fii adult și cumpără-ți, lasă pretențiile tâmpite!


4. Înjurăturile

Există unele combinații de unde sonore pe care oamenii au decis în mod arbitrar că nu-i frumos să le produci prin vibrarea corzilor vocale. E destul de amuzant. Acuma, nu zic că nu trebuie să te enervezi pe cineva care te înjură; dacă zice că se slobozește pe cadavrul mă-tii du-te dracului de căcănar jegos, normal că e ok să nu-ți convină. Omul ăla te-a jignit, ceea ce se poate face și folosind un limbaj mai -- ahem -- elevat, și tot că te-a jignit s-ar fi chemat. Dar dacă ești împotriva unor cuvinte așa, că lumea zice că sunt urâte, indiferent de contextul în care sunt folosite, nu pot să zic că nu-i nimic în neregulă cu tine.

Și de ce căcat nu putem să înjurăm de față cu copiii? Oricum or să învețe din astea, dacă nu le știu deja.


5. Prânzul

De ce două feluri de mâncare? De când e treaba asta cu supă/ciorbă plus felul doi? Oricum mâncatul de trei ori pe zi îți aduce un aport de energie infinit excesiv față de cât consumă un om într-o zi normală. Și dacă ar fi să dai toată ziua la sapă ai mânca prea mult, dar când stai opt ceasuri la birou? Au ajuns fumătorii să aibe un stil de viață mai sănătos, pentru că se ridică de la birou și fac mișcare. Serios, câte feluri de mâncare îți trebuie? Și de ce oamenii mănâncă supă/ciorbă numai la prânz? Supa e bună, mănânc-o când vrei! Trăiește-ți viața, fii liber!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu